Disciplina, un cuvânt pe care toți îl evită. Și totuși...

Disciplina există în viața fiecăruia, chiar dacă omul este speriat de cuvântul în sine. La fel cum primim educație în fiecare clipa, suntem și disciplinați în a aplica ceea ce am învățat, indiferent de modul în care ne manifestăm. Problemele apar atunci când vrei să schimbi ceva.

”Obișnuința e a doua natură” și ne marchează existența prin faptul că arătăm celorlalți o natură dobândită, de multe ori nepotrivită cu natura noastră. Așa apar luptele, nefericirea, oboseala sufletească și fuga continuă după ceva ce nu ne face fericiți, care este în afara noastră și ne afectează din ...obișnuință.

Am învățat despre Iisus Christos de la budhiști și alte persoane cu religii sau credințe diferite. Toată lumea îl respectă pe Iisus, mai puțin creștinii; ei îl consideră ca fiind al lor, prin naștere și botez și cam atât. ”Copilul meu, soțul meu, casa mea, etc- totul îmi aparține, sunt proprietar și nu am nici- o obligație! ” Așa să fie?

Toate credințele/ religiile existente au pierdut legătura directă cu întemeietorul lor și cu învățăturile pe care ar trebui să le transmită și- mai presus de toate- să le aplice. Există preoți, maeștri, inițiați care știu că există o legătură directă a omului cu divinitatea (sau sursa, Universul, zona, etc).

Atunci când se naște copilul intră într- o lume pe care trebuie să o cunoască. Absoarbe toate informațiile primite din exterior. Începând cu vârsta de 7- 9 ani, cu cât este mai sensibil, frumos și inteligent, cu atât lupta cu sine însuși și ceilalți este mai cumplita. O luptă surdă, pe care n- ar trebui să o ducă, pentru că nu este lupta lui.

Binele este unul singur. Nu are plural. Răul se împarte în atât de multe situații! Tot aud despre ”lupta dintre bine și rău”. Cred că atunci când Binele începe să lupte nu mai este Bine, devine rău. Așadar, Cuvântul transformat în vorbe fără sens (oral sau scris), poate aduce doar pierderi.

Dacă ai luat decizia de a merge pe alt drum, l-ai ales, atunci va trebui să te redisciplinezi. Sigur că suferința este cel mai puternic drog și că renunțarea la ea va aduce un sevraj  de excepție. Detașarea de situațiile imorale care apar la tot pasul nu trebuie să devină nepăsare. Există cele ”zece porunci”, împărțite diferit, în toate credințele lumii. Ți dacă trebuie să reinventezi propria roată, atunci fa- o!

Primul pas care trebuie făcut: nu fi violent, spune întotdeauna adevărul, nu fura, învață ce este sexul de fapt, ai grijă ce mănânci, să nu ucizi(care este doar una dintre formele de violență,pentru că, de fapt, toate formele violenței ucid)! Toate ”poruncile” se referă la onoare, la calitatea unică a omului de a se manifesta ”uman”. Aceasta este natura sa! Urmând toate etapele pe care le consideri potrivite (pentru că unii pot singuri, alții au nevoie de încurajări sau explicații), nu uita să faci ceea ce chiar Cel care te inspiră a spus:

”Caută în tine”. Fii treaz, fii în echilibru cu tine!

Poți urma toate învățăturile, zeci de guru, maeștri, preoți; dacă nu ești conștient de existența ta, vei rămâne blocat în lipsa de sens.